Poezii de Craciun

Vine iarna Vine, vine, vine iarna, Vine de departe, hat! Cu caciuli de promoroaca Si cojoace de omat. Vine gerul, care pune Flori de gheata la feresti Si mamica iar ne spune Adormindu-ne, povesti. Craciunul copiilor Dragi copii din tara asta, Va mirati voi cum se poate, Mos Craciun, din cer de-acolo, Sa le stie toate, toate. Uite cum: va spune badea... Iarna'n noapte, pe zapada, El trimite cate-un inger La fereastra ca sa vada... Ingerii se uita'n casa Vad si spun, iar mosul are Colo'n cer, la el in tinda, Pe genunchi o carte mare. Cu condei de-argint el scrie Ce copil si ce purtare... Si de-acolo stie Mosul, Ca-i siret el, lucru mare. Fulgul de zapada Pe obraz, pe nas, pe umar, Tot cad fulgii fara numar. S-a oprit in palma unul, Iute, iute inchid pumnul. Desfac pumnul Unde-i fulgul? S-a topit in palma mea Ca o lacrima de nea. La drum Mos Craciun, la urcus, S-a pornit cu sacu’-n spate. Drumu-I rau si-i lunecus, Si mosneagul nu mai poate Lung se uita indarat, Scuturandu-si barba rara De omat, Si ofteaza sub povara: - Greu, tatuca, greu de tine! Iaca, stau si ma socot Daca nu cumva-i mai bine Sa ma mut mai catre vara, Ca-s batran si nu mai pot !